 |
no-mosuni/FORUM
Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe singurul Sãu Fiu, ca oricine crede în El sã nu piarã, ci sã aibã viaþã veºnicã! ...ªi viaþa veºnicã este aceasta: sã Te cunoasca pe Tine singurul Dumnezeu adevãrat ºi pe IC-XC pe care
|
| Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
| Autor |
Mesaj |
DI
Junior
Data inscrierii: 30/Sep/2007
Mesaje: 19
|
 Trimis: 04/10/2007 20:17 Titlul subiectului: Re: Raspunsul pentru mesajul lui Elados din GUEST-BOOK |
 |
|
| Elados a scris: |
Nume: Elados
Email: sfanta_traditie@yahoo.com
Comentariu: Frate Chifa, de ce vrei sa ne amagesti si sa ocolesti raspunsul, nu contest sfintenia parintelui Cristian Pomohaci, dar doresc sa imi spui si mie te rog de ce sfintia sa nu savarseste utrenia si nu o pomeneste pe Maica Domnului in timpul Sfintei Liturghii? avand in vedere faptul ca PC Parinte Pomohaci slujeste la o Biserica ortodoxa care la fel ca si alte Biserici ortodoxe este formata din adunarea celor care marturisesc Invatatura Domnului Iisus Hristos, depozitata in Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, si vreau sa cred ca si fratia sa este continuatorul Sfintei traditii ca doar este slujitorul Altarului adica PREOT, si nu pot sa cred ca parintele Pomohaci nu este de acord cu asta, avand in vedere faptul ca daca capul nevazut al biserici este Hristos(Col.1, 18; Ef. 5, 23) care o conduce prin asistenta Duhului Sfant, iar capul vazut este ierarhia intemeiata de Mantuitorul Hristos, aceasta ierarhie din care face parte si Pr. Cristian Pomohaci (episcopi, preoti si diaconi) intemeiata tot pe Traditia constanta a Bisericii si pe Sfanta Scriptura. Inca o dat doresc sa imi raspundeti si mie la cele doua intrebari, daca se poate. Va multumesc!!!
Data: 02.10.2007 02:18 |
Ceea ce nu corespunde înþelesului pe care îl avem noi înºine despre viaþã ºi ceea ce ne înconjurã, nu este valabil! De la încorporarea acestui principiu greºit porneºte marele necaz al omului… Apoi, mândria ne poate aduce pânã acolo unde, sã respingem total indiferent ce altceva în afarã de propriile noastre convingeri, pe care bineînþeles le considerãm juste, luânu-le ca repere absolute în raprort cu ceea ce ne înconjurã, în raport cu viaþa pe care o trãim!
Respingem defapt adevãrul!
Ce control avem noi ca oameni asupra valabilitãþii cunoºtinþelor noastre? Cum le probãm, cã ele reprezintã “Calea”, cã sunt “Adevãrul” ; de unde ºtim cã reprezintã “Viaþa”??. Atât de uºor “sora” Adriana în primul dintre mesajele ei spunea “Dumnezeu este Calea, ADEVARUL si Viata” iar mai departe comenta: “Unde ii adevarul la Mosuni daca se minte???” Trecând peste faptul cã eu consider cã în cele douã propoziþii se face vorbire de 2 entitãþi diferite de vreme ce exprimarea fiind în prima “ADEVÃRUL” iar în a 2-a “adevãrul” (dar mai ales þinând cont de contextul în care a fost dat cuvântul “ADEVÃRUL”), inadvertenþa sesizatã de cãtre “sora” Adriana în realitare are cu totul altã origine decât cela pe care ea îl cunoaºte. Pentru aceasta, trebuie mai întâi sã înþelegem MODUL în care omul percepe ceea ce se denumeºte prin substantivul “adevãrul”. Care este sensul acestui cuvânt??
Astfel, atunci îndată ce ceea ce ne înconjurã corespunde cu ceea ce este în mintea noastrã despre “lume ºi viaþã”, suntem liniºtiþi ºi mulþumiþi! Dimpotrivã, atunci când ceea ce ne înconjurã nu mai corespunde modelului existent în mintea noastrã, nu mai putem fi în acord cu “exteriorul”. Se creazã în acest caz o diferenþã între ceea ce noi constatãm cã ne înconjurã ºi ceea ce noi ºtim cã trebuie sã fie de fapt!
Omul va proceda totdeauna în sensul reducerii pânã la eliminare a acestei diferenþe. Sigur cã, existã douã cãi principale prin care aceastã reducere poate fi fãcutã. Fie prin schimbarea “exteriorului”, fie prin schimbarea “interiorului”. Indiferent care dintre cele douã cãi este folositã pentru a asigură “în acord” cele 2 entitãþi (interiorul cu exteriorul – omul cu “lumea” care îl înconjurã) diferenþa menþionatã anterior este singurul indicator sintetic ce pote fi luat în consideraþie în aprecierea ADEVÃRULUI. Deasemeni este singurul indicaror care controleazã procesul de schimbare: procesul de schimbare se opreºte numai când acest indicator devine suficient de “mic” în raport cu “exigenþele” persoanei în cauzã.
Cu alte cuvinte, dacã cineva are dreptate, aceasta însemneazã cã, pentru cel care a fãcut aceastã afirmaþie, persoana respectivã la care se referã, este “în acord” cu cea ce gândeºte persoana care a fãcut afirmaþia “are dreptate!”. Iar de aici pânã acolo unde sã considere cã ele deþin ADEVÃRUL este mai puþin decât un solitar pas! Deci puteþi considera ca pasul este deja fãcut!
Evident cã întotdeauna omul luînd ca reper ceea ce cunoasºte despre o anumitã entitate, atunci când se confruntâ cu acea entitate pe parcursul vieþii sale pe pâmânt, sã încerce sã aducã acea entitate la forma în care ea va corespunde cu prototipul pe care el, omul, îl are despre entitatea respectivã. Bunãoarã, cum vã explicaþi cã unii pãrinþi pun nume copiilor lor numele personajelor din telenovele?? Nu credeti cã acei pãrinþi iºi doresc pentru copii lor “caracteristicile” personajelor preferate din filme, sau diferite alte “star-uri”, sau jucãtori de footbal, sau alþi idoli asemãnãtori?? Absolut orice pãrinte nu-ºi doreºte pentru copilul sãu împlinirea idealurilor sale de pãrinte? ªi fiþi sigur cã va lupta pânã acolo unde, diferenþa dintre idealuri (adica “model”) ºi ceea ce este copilul va fi suficient de micã, corespunzãtor standardelor pãrintelui respectiv.
Tot astfel, un Tâmplar bunãoarã, dupã ce a cioplit lemnele componente pentru o masã, le asambleazã sub forma obectului final, iar dupã ce acesta pare cã este gata, ce credeþi cã urmeazã? Nu, nu înpachetarea ºi livrarea, ci ªLEFUIREA! ªi aceastã ºlefuire va dura totdeauna atât timp pânã când cel care face controlului de calitate hotãreºte cã acel obiect este CONFORM AªTEPTÃRILOR sale. Aici este componentă frumoasã însã: Atunci când mergi sã cumperi mobilã, nu toate mesele sunt la fel “de fine”. Unele mai pãstreazã încã semne din timpul prelucrãrii, dar privind ºi pipãind pe altele te minunezi cum de au putut fi aduse “la perfecþiune” (“la perfecþiune” este o formă duar!).
Poþi tu crede cã Tâmplarul a încheiat finisajul (lucrarea Sa) înainte ca obiectul realizat sã corespundã exact cu ceea ce El avea ca model în inimã despre lucrarea Sa? Cu siguranþã: NU! Eu am convingerea cã, atât timp cât exestã încã o diferenþã între ceea ce El ºtie cã trebuie sã existe în realitate ºi modelul Lui despre acea realitate, El lucrezã în sensul MICªORÃRII acestei diferenþe. Pãnã unde? Pei pânã acolo unde diferenþa este tolerabilã în raport cu standardele Sale! Îþi mai aminteºti de feluritele mese din magazinul de mobilã?? Nu toate erau finisate de acelaº meseriaº, care era defapt un… om! Unul mai sever, altul mai “indulgent”… Ca urmare rezultatele sunt pe mãsurã, dar într-o relaþie de invers proporþionalitate! Dar ceea ce este de reþinut este cã fiecare dintre acestea, CORESPUNDEA unui anumit standard!
Tu, când îþi mobilezi casa, alegi masa la care vei sta sã iei cina. Evident cã aceasta trebuie (ºi ea) sã corespundã standardelor tale. Dacã nu corespunde, nu o alegi! Dar dacã nu corespunde ceea ce afirmã vânzãtorul: “Aceastã masã a fost verificatã ºi încadratã la clasa LUX” cu ceea ce crezi tu despre acea masã, ce faci?? Eu am convingerea cã nu te apuci sã-i reproºezi vânzãtorului nimic! Duar cã treci mai departe, ºi intri în ALT magazin (unde ai speranþa de a gãsi ceea ce te satisface…). Totuºi sunt sigur cã ceva vei spune în inima ta: Vãnzãtorul ãla minte! Nu a spus adevãrul! Cum o masã ca aia sã fie încadratã la categoria LUX?? Pei io nu ºtiu ce înseamnã aia “categoria LUX”?? Ãla îmi spune mie ce-i aia lux?? Am vãzut numeroase eu! ªtiu io!
ªi din alt magazin cumperi o masã pe stndardele inimii tale! Eºti fericit atunci, ºi fericit mãnânci pe ea mulþi ani… aºa dupã cum ai fost învãþat! Dar Dumnezeu rânduieºte ca, odatã sã ajungi sã vizitezi castelul Peleº… Personal îþi pot spune cã (prin anii 80), timp de 2 saptãmãni am unblat nestingherit prin majoritatea locurilor din castel (nu duar cele vizitabile oficial cu pãzitori, ci pe oriunde!) cu ocazia unor filmãri care se efectuau acolo. Eram cadru tehnic, nu protagonist. Cred cã îþi imaginezi cum am stat ºi eu (de control), la mesele la care regele Ferdinand a stat personal…. Deci le-am vãzut îndeaproape! întocmai închipue-þi cã ºi tu ai face la fel.
Am convingerea cã, dupã ce ai vedea Masa la care a stat însuºi Regele, la întoarcerea ta acasã, ai schimba masa care pânã atunci corespundea întru totul standardelor tale. Înþelegi tu asta?? Dar mai este ceva de spus… Masa pe care o vãzuseºi în Palat, evident exista cu mult înainte ca tu sã ajungi la acel magazin, tu, trecînd prin felurite bâjbâieli mai înainte de a o achiziºiona ºi a o folosi! Evident cã la momentul la care tu ajunseseºi la magazin pentru a alege o masã pentru tine, puteai sã o faci cunoscãnd standardele mesei Regelui! Totuºi, tu ai ales o masã care, ulterior ai schimbat-o! Cum iþi explici asta??
Eu nu pot cunoaºte explicaþia pe care frãþia ta o dã, dar pot face o presupunere duar, evident dupã “lumina” pe care o am, nu dupã altceva!. Eu cred cã alegera ta dintâi a fost dintr-o inimã curatã… Totuºi, ulterior, ridicãndu-þi “standardele” ai înþeles dar mai cu seamã AI ACCEPTAT în inima ta ceva care era mai bun! Atunci s-a articol cu tine un SALT CALITATIV, care, te-a condus sã renunþi la vechia masã, care acum devenise NECORESPUNZÃTOARE noilor tale standarde. Eºti fericit cu descoperirea ta! “Împãrãþia cerurilor se mai aseamãnã cu o comoarã ascunsã într-o þarinã. Omul care o gãseºte, o ascunde; ºi, de bucuria ei, se duce ºi vinde tot ce are, ºi cumpãrã þarina aceea.” Sunt sigur cã ºtii ce-i asta!… duar eºti om cu facultate!
Dar tu nu ai fost singur în vizita aceea la Palat în aceea zi! (tot aºa cum nu ai fost singur când ai scris pe sit-ul nostru!). Împreunã cu tine a mai fost alt coleg, altã cunoºtinþã, care, ºi ei ºi-au cumpãrat mese pentru cãºile lor tot din locul de unde tu prima datã þi-ai cumpãrat masã. Odatã cu tine cu ocazia vizitei la Palat, aþi constatat ÎMPREUNÃ, DEOPOTRIVà valoarea tuturor obiectelor de acolo! Totuºi, dupã ce tu ai reuºit sã-þi schimbi “vechia masã” pe care o foloseai pânã ce sã fi fãcut vizita la Palat, ai constatat (cu ocazia unei vizite efectuate la vecinul tãu cu care aþi vizitat împreunã Palatul odatã), cã el nu ºi-a schimbat masa! Stupoare!!!
Sigur cã eºti intrigat, ºi întrebi: Mey, dar tu nu ai vãzut cum era masa Împãratului?? Nu ai simþit nimic mãcar cã ai stat prin prejmã?? (pentru vizitatori era prevãzut un ºnur de protecþie…); Da mey, am vãzut masa aia (urmeazã rãspunsul), dar ce avea ea în plus faþã de masa mea de bucãtãrie la care am mâcat toatã viaþa (cu familia mea din moºi strãmoºi) pânã acum, ºi la care dealtfel am mâcat ºi la nuntã, ºi la toate evenimentele majore din viaþa mea??… ªi oricum masa Regelui nu este ca toate mesele din þara asta, la care înainte sã te aºezi, nu are nimeni care sã punã muºamaua aia pe care toþi o aºazãm cândva de folsire! Dece nu se respectã tradiþia noastrã ºi la Palat?? Ce? Acolo nu-i tot un loc în care se cineazã?? Ce are masa aia altfel decât tot restul din þara asta?? NU! Masa nu mi-o schimb, dar am sã mã iau de ei, cã nu sunt ca mine!
Nu îmi pot încipui comentariile tale la un rãspuns ca acesta din partea fostului tau prieten…
Revenind la cele 2 întrebãri despre care faci vorbire în textul citat, am sã-mi permit sã rãspund eu, alt frate din bisericã în, locul lui Chifa. (cã sãracu Chifa a fost iarãºi toatã noaptea la pescuit ºi iarãºi n-a prins nimic, cã a aruncat nãvodu în partea stângã! Aºadar acum el se reface ºi m-a lãsat pe mine de serviciu…).
Ca urmare, încep prin a spune întâi cã pãrintele Cristian o pomeneºte pe Maica Domnului dupã rânduialã. Cred cã te surprinde aceastã afirmaþie a mea, dar nu pot sã fac pentru tine frate, decât sã o argumentez: Nu cred cã tu (om cu facultate fiind), nu ai cunoºtinþã despre rânduiala sfintei proscomidii. Aºadar, te rog sã-ºi reaminteºti semnificaþia celei de-a doua prescuri. Pentru siguranþã, am sã citez eu, aici pe scurt, din rânduiala ce se sãvârºeºte la masa sfântului proscomidiar (ºi te asigur cã preotul Cristian o respectã!!! Nu cred cã lipseºte ceva de pe sfântul disc la liturghie!!!) deci:
“Acoperind apoi sfântul potir cu acoperãmântul sãu, întocmit, preotul ia în mânã a DOUA prescurã ºi tãind din ea o pãrticicã în formã triunghiularã, zice: Întru cinstea ºi pomenirea preabinecuvântatei, mãritei Stãpânei noastre, de Dumnezeu Nãscãtoare ºi pururea Fecioarei Maria, pentru ale cãrei rugãciuni primeºte, Doamne, jertfa aceasta întru jertfelnicul Tãu cel mai presus de ceruri. ªi scoþând pãrticica, o pune de-a dreapta Sfântului Agneþ, aproximativ de mijlocul lui, zicând: De faþã a stãtut împãrãtea, de-a dreapta Ta, în hainã auritã ºi preaînfrumuseþatã.”
Sper cã prin acesta am reuºit sã îti rãspund la cea de-a doua ta întrebare, anume, referitoare la pomenirea de cãtre preotul Cristian a numelui Sfintei Fecioare Maria. Totuºi, dacã cumva acest rãspuns nu te satisface, mai adaug aici cã, preotul Cristian, pomeneºte în timpul fiecãrei liturghii pe Sfânta Fecioarã Maria dupã Epiclezã, atunci când rosteºte (tot dupã rânduialã) astfel: “Mai ales pentru Preasfânta, curata, prea binecuvântata, mãrita, de Dumnezeu Nãscãtoarea ºi pururea Fecioara Maria.”, la care noi rãspunem:“Cuvine-se cu adevãrat sã te fericim Nãscãtoare de Dumnezeu. Cea pururea fericitã ºi prea nevinovatã ºi maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eºti mai cinstitã decât heruvimii ºi mai mãritã fãrã de asemãnare decât serafimii, Care fãrã stricãciune pe Dumnezeu Cuvântul ai nãscut. Pe tine cea cu adevãrat Nãscãtoare de Dumnezeu te mãrim” (frumoasã cãntare… mã mir cum nu ai remarcat-o cântatã la noi în bisericã, pt la noi cânta tot poporul la sfânta liturghie!!!).
Cu aceasta sunt sigur cã acum este clar… Dar am eu o întrebare la fraþia ta, dacã se poate! Sã ne spui ºi nouã care este sensul afirmaþiei tale “nu o pomeneste pe Maica Domnului” din textul mai sus citat! Poate cã nu am înþeles noi bine întrebarea ta, cã noi ºtim cã sunt încã multe pe care nu le ºtim… Ne rãspunzi dacã te rugãm??
Referitor la prima întrebare a ta, legatã de slujirea la utrenie, cred ca am dat deja raspunsul partenerei tale AdranaP. Totuºi am sã incerc aici sã mai repet, din nou aceeaºi idee: Pãrintele Cristian, datoritã faptului cã slujeºte dupã rânduialã fiecare dintre darurile pe care noi mirenii le aducem la altar în dimineaþa zilei în care se sãvârºeºte Sfânta Liturghie, la masa Sfântului Proscomidiar, rosteºte rugãciunile utreniei în cadrul acestei slujiri. Deci, PC preotul Cristian, sãvârºete utrenia, dupã rânduiala.
Rãspunsul complet la întrebarea ta nu îl poþi avea însã decât dacã înþelegi cu adevãrat sensul versetului pe care chiar tu l-ai citat în textul în care puneai întrebarea; COL/1:18, care este: “El este Capul trupului, al Bisericii. El este începutul, cel întâi nãscut dintre cei morþi, pentru ca în toate lucrurile sã aibã întâietatea.” Aºadar, dacã citeºti cu atenþie, textul vei înþelege cine are înâietate, deci cui trebuie slujit mai întâi.
Astfel, exprimarea “pentru ca în toate lucrurile sã aibã întâietatea.” nu lasã loc pentru interpretãri! (sau dacã sunt discuþii asupra versiunii textului, poþi alege ca text “ca sã fie El cel dintâi întru toate” – pe care o preferi! Dar ideea rãmâne aceeaºi).
Iar pentru cã a venit vorba încã o data despre chestiunile legate de slujba de utrenie, deasemenea doresc sã ne rãspunzi (dacã se poate) la întrebãrile pe care le-am pus ºi prietenei tale AdrianaP: a) Dacã adusul darurilor la altar dupã începerea sfintei liturghii panã ºi dupã ieºirea cu sfintele daruri nu constitue o încãlcare a rãnduielii, ºi b) Ce se întâmplã “în toate bisericile” cu darurile aduse la altar în felul descris la a).
Dealtfel, o încãlcare flagrantã a rânduielii slujirii de cãtre preotul Cristian, cu siguranþã ar fi fost “amendatã” în decursul timpului, în inițialul rând de cãtre participanþii care se aflã duminecã de duminecã la rugãciune în casa Domnului din Moºuni. Sau credeþi cã voi sunteþi singurii în mãsurã sã sesizaþi aceastã încãlcare a rânduielii?? Cum vã explicaþi cã în ciuda faptului cã la acele liturghii participã membrii ai unor biserici localizate pe tot cuprinsul þãrii, totuºi de atata amar de vreme (9 ani) nimeni nu a mai ridicat aceastã problemã??. Duar chiar numai prietena ta AdrianaP întreabã cu indignare dece slujbele preotului Cristian sunt diferite de toate celelalte slujbe oficiate pe teritoriul þãrii ºi alþii nu?? Cum se explicã asta??
Ori, dacã luãm în consideraþie faptul (incontestabil dealtfel) cã la slujirea preotului Cristian de 9 ani de zile participã un numãr impresionant de oameni, care provin din toate colþurile þãrii (deci acolo unde este respectatã rânduiala liturghiei dupã câte se înþelege din textul AdrianeiP), nu poate sã nascã decãt un mare semn de întrebare pentru faptul cã numai voi, cei care aºi scris aici despre acest subiect aþi sesizat nerespectarea rânduielii de slujire a preotului Cristian! Poate ne rãspunzi tu în dreptul acestei întrebãri, care nu numai pentru mine, dar sunt sigur cã ºi pentru alþii este un (mare) mister.
Pânã atunci când vom primi un rãspuns de la tine nu vreau decât sã menþionez cã, nu ºtiu cãrui fapt se datoreazã (poate tocmai nerespectãrii rânduielii în slujire, nu ºtiu, poate ne spui tu) locul de închinare în care slujeºte PC preotul Cristian este cu totul ºi cu totul NEÎCÃPÃTOR pentru cei care vin din toate colþurile tãrii pentru a participa la rugãciune la Moºuni. Dar acest aspect a fost trecut cu vederea atunci când AdrianaP a mentionat ca locul de închinare de la Moºuni este diferit de celelalte din þarã. Poate nu o fi sesizat acest aspect!
Din nou îmi consimt sa te rog sã ne rãspunzi la altã întrebare: Dece crezi tu cã, vorbind despre diferenþele faþã de alte locuri de închinare din þarã, prietena ta AdrianaP, a remarcat numai faptul cã preotul nu respectã rãnduiala (afirmaþie care a fost dealtfel contrazisã prin argumente), dar nu a remarcat ca diferenþã abundenþa de credincioºi veniþi la închinare (pe canicula, pe ploaie, pe vânt, pe frig, pe ger, cãlãtorind noaptea de la vreun capãt uitat al þãrii). Ca sã nu mai vorbim de lucrarile care stau ca mãrturie VIE în popor, despre care este scris chiar în locul unde voi aþi depus “sesizãrile voastre”! Poþi te rog sã ne rãspunzi ºi la astea??
Relativ la chestiunile despre care faci tu vorbire desemnate prin “sfânta tradiþie”, deja am rãpuns bărbatului tãu. Aºadar, am sã te rog sã studiezi materialul pe care îl gãseºti la secþiunea [url=http://dece-mosuni.myforum.ro/mesaj-trimis-original-in-ltdata-01102007-1818-gt-vt16.html]Despre sectari… Unele precizãri[/url] unde se aflã rãspunsul meu cãtre “XMEN”. Totuºi, luând notã de cele afirmate de tine, în mesajul pe care mi l-ai trimis, dorim sã te întrebãm pentru a ne ilumina cu privire la modul în care“Biserica ortodoxa care la fel ca si alte Biserici ortodoxe este formata din adunarea celor care marturisesc Invatatura Domnului Iisus Hristos, depozitata in Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie”.
Noi suntem deacord cã “biserica ortodoxã este adunarea celor care mãrturisesc Învãþãtura Domnului Iisus Hristos depozitatã în Sfânta Scripturã” dar nu înþelegem referirea la “Sfanta Traditie”. Sã fie nevoie de a completa învãþãtura pe care o putem extrage din Sfânta Scripturã, cu altceva pentru a ajunge la plinãtatea învãþãturilor date de cãtre Mântuitorul Iisus Hristos?? Cum sã înþelegem afirmaþia “Invatatura Domnului Iisus Hristos, depozitata in Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie”?? Sã înþelegem cã “Sfânta Scripturã” este incompletã în raport cu învãþãturile Mântuitorului, fiind aºadar necesare “comlpetãri” aduse prin “Sfânta Tradiþie”??
Sã înþelegem aºadar cã îvãþãtura Domnului Iisus Hristos este “un cumul” între învãþãtura depozitatã în Sfânta Scripturã cu adãugiri de învãþãturi omeneºti (deoarece noþiunea de “tradiþie” nu poate fi decât asociatã cu un început, dar Dumnezeu este fãrã de început!)?? Te rugãm aºadar sã ne rãspunzi, pentru a ne clarifica aceste probleme…
Pânã atunci însã, noi te invitãm (chiar dacã va necesită sã ne înghesuim încã), sã ne rugãm împreunã, la casa Domnului din Moºuni.
Har ºi pace de la Dumnezeu Tatãl ºi de la Domnul Iisus Hristos. Amin!
_________________
D.I.
dece_mosuni@yahoo.com |
|
| Sus |
|
 |
|
|
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
|
Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group
Fa-ti si tu propriul forum GRATUIT, pe www.myforum.ro
|
FAQ
Cautare
Membri
Grupuri
Inregistrare
Profil
Mesaje private
Autentificare
